George RogozPoezie și proză

Jalea ultimului vânt

Cap cu-minte

Azi am dat cu capul… Cam tare… din nou. Ia nu luați voi sensul… Nu tot omu-i bou.

Stele verzi, v-asigur, N-am văzut de loc. Tot ce se-auzise, A fost un sec ”poc”.

”Cu-cu!” râde cucul La cu-cu-iul meu. I-am zis eu vre-o două, Că nu-mi era greu.

Mintea, ”destupată”, Mă gândeam c-o fi. Sângeram oleacă, Ca zorii de zi.

Mai isteț, pesemne, Oi fi mai apoi, Căci acum, pe umeri, Am parc-un butoi.

”Te trezești”, se spune, ”Când cu capul dai”. Mintea de pe urmă???…. Greu să ai… ce n-ai.