Jocul

Vremurile-s tulburi; Vremea, tot la fel. Moartea dă târcoale; Trimisă de El? Norii se înalță De la brâu în jos. Cerul e pe ducă În pământul ros. Fulgerări de rouă, Nu mai cad pe flori. Trunchiuri arse-nfruntă Prea-plecate zări. Aerul își stinge Răsuflarea-n gol. Croncăne-a speranță Prea-înaltul sol. Va avea de toate… Ce de vietăți… Omul este darnic… Plin de ”calități”. Pe-o planetă-ncinsă Într-un brâu de foc, Ielele termină Ce-a rămas din Joc.