Ieșit din ”trezit”

-nu bea toată viața- Presimțind că viața Și-a pierdut din scop, Își face de lucru, Chinuind un dop. Intuind trăirea Ca pe-un ciudat har, Îi lasă frâu liber, Până la pahar. Nu se chinuiește Cu idei de soi. Buruiana crește Și în stupii goi. Privirea ”înceată” Caută alt ”rând”, Servit cu iuțeala Unui tainic gând: -Viața-i o pomană; Așa mi sa dat. Jumătate-i trează; Jumătate-n pat. Deci e-o ”abureală”, Ce m-acuză mulți. N-o pot bea pe toată; Proștii-s și inculți. Unu și cu una, Cum să facă doi? Birtașul, pesemne, E cinstit cu noi. Ce contează-i munca? Am mai auzit. Chiar mai crede, toanta, Că ies din ”trezit”?…