Umbre umblătoare

Umbre umblătoare, Oameni pe pământ. Lumini, doar din Soare, Fără nimic sfânt. Unde e Vecia? Unde-i Dumnezeu? Omul se declară Proaspătul lui zeu. Timpu-l temperează Să domine totul. Viața îi bruiază, Când întinde botul. L-au închis în ceasuri, Cum vor, să le-nvârtă, Da-nvățați cu falsuri, În van le frămîntă. Obsedați de Viață, Vrând doar să trăiască, Moartea, simplu-n față, Nu pot s-o privească. Doar ea îndrăznește Să îi ia la ea,

Când Viața refuză, Alt Timp să le dea…