George RogozPoezie și proză

Adevărul simplu

Libertate-i fapta

Mi-am pierdut ieri pofta De-a face orice. Mă-ntrebam aiurea: ”Pentru ce? De ce?” Empatic, ca unul Ce doarme pe coadă, Boby se întinde… Îl durea în noadă. Mi-a zâmbit, cu mila Unui suflet bun: -Ai ajuns ca mine; Jenă mi-e să-ți spun. Dacă vrei, te latru Sincer și corect, Să vezi că îmi pasă, Și că sun direct. Indolența crasă E ceva la zi. Mama ei de viață, Sau ce mai o fi! Nu-ți face probleme! Ești doar biet uman. Nu-nțelegi esența Lumii fără ”ban”: Să trăiești doar clipa, Bună, rea, cum vrei; De n-aduni nimica, Umerii nu-s grei. Să-ți învingi dorința De-a decide tot Și, nici mic, nici mare, Să nu pupi în bot. Vei simți că lumea Nu e ”noi” și ”voi”, Și vei mânca ”mărul”- Trai, cu dinții goi. Libertate-i fapta, La câine și om. Din viață iei ”fructul”; Eu mă ”fac” pe pom. Dând valori la lucruri, Te îngropi în ele. Vântul libertății, Nu-l mai simți pe piele.