O idee, numai una…

Peste Șirul de cuvinte, Cade-o umbră de-ndoială: O Idee-ncrâncenată, Bate toaca-n Nicovală. Vrea să le aducă-n forja Lucrurilor ”măsurate”, În Realitatea crudă, Fără Sensuri deformate. Poate-o face din Credință, C-au uitat, prea toți, de ea, Sau, cu-n dram de chibzuință, Ca s-aline lumea mea. O idee. Numai una, S-a găsit să ne îndrepte… Parcă nu ar știi că, omul, Vrea doar ”Turma” să ”accepte”…