George RogozPoezie și proză

Asta-i viață

S-avem parte

Liniște! Se schimbă hoții. S-auzim ce pun la cale! ”Dumnezeii” lor… sunt oameni, Buni de tot… de dat… la ”gioale”. Cata? Au venit? Vai nouă! Ăștia-s ”mai-ceva”… vezi bine Căci au buzunare-n cârcă, Ce, de datorii, sunt pline. Costă mult să urci pe ”scară”, Ca s-ajungi la ”poame coapte”, Ca să nu zic și de ”postul” Cu propteaua grea în spate. Sunt și ”vechii”? ”Unși” mai bine? Nu mai scârțâie-n cuvânt? Vor progres pe datorie? Sapă groapa pentru-avânt? Ne dau, fini, un șut în spate? Nu vrem, singuri, să sărim? Aaa! E și mormânt acolo? Vai ce grijă! Aferim!…