George RogozPoezie și proză

Asta-i viață

Târfele și curva

-Dați-vă mai harcana! Trecem noi, B-aleșii, Demni slugoi de-A-leși de soi, Intimi cu ”codoșii”. Nu suntem târfe de rând; Stăm mereu în față Și, ca curve de vitrini, Ne mânjim în viață. Nu cu rujuri, sau alt smac, Ci cu tolbe pline, Cu ce ați plătit chiar voi, Prostuleți, în fine. Dați-vă și vă uitați, Cum o ducem bine! Înghițiți în sec, căci, de, Vinovatu-i cine? Viața, soarta, șansa, Voi? Sunteți duși cu pluta. V-am urcat, pe ea, pe preș; N-ați ieșit cu suta. Suntem boarfe mai de soi; O ”punem” cu Statul. Plapumă avem cu zgârci, Și lungim și patul. Cum de ce? Să te ”întinzi”, Cât mai mult în bine, Nu să stai chircit în trai, Cam ca cei ca tine. Târfele se țin în puf; Deștepții o știe. Curvă-i Viața… nu cu noi; Ți-e sortită ție…