Zvonul

Printre ulii, s-a zvonit Că vine ”Schimbarea”: Cei ce-s sus, vor cade jos; ”Cine?”-i întrebarea. Se uitau chiorâș la cei Ce veneau prin preajmă, Și-ascundeau, ce mai puteau, Trmurând, cu teamă. După doar vre-o două zile, S-au sălbăticit de tot. Le-au plecat și acoliții, Ce-i pupau, de zor, în ”bot”. Ferm convinși , că n-au scăpare, Dacă-i iau la ”puricat”, Haina nou-a umilinței, Peste pene-au îmbrăcat. -Ce avem cu porumbeii? Sunt simbol al păcii, ei… Și îi gâdilau sub gușă, Ca pe niște Dumnezei. Zilele s-au scurs, și zvonul, Ca o bârfă a trecut. Cu năravul dând pe-afară, Voi, ce credeți c-au făcut?…