George RogozPoezie și proză

Clepsidra

Printre...

Printre zile, printre veri, Printre ore de plăceri, Au trecut, un gol lăsând, Mii de clipe fremătând. Printre dimineți deschise, De vâltoarea lacrimilor, Au pierit speranțe vechi, Ca și pâcla norilor. Printre seri necugetate, Ne-mplinite și fugare, Măreția clipelor, A trecut ca și o boare. Printre nopți neașteptate, Nedormite în mîhnire, Visele s-au stins amar, Fără urme de iubire. Printe liniști necurmate, De zvâcniri de încercări, S-au uscat în febra vieții, Lacrimi-rouă stinse-n zări. Printre noi și printre voi, Printre un nimic arzând, Au crescut copii sacrii, Când visând și când cerșind. Printre un tăcut „de ce?”, Rar rostit cu voce stinsă, Viața și-a pierdut din sens, Netrăită și învinsă. Printre ură și dispreț, Printre tot ce e al lor, În a închisorii lume, S-au născut și cei ce vor. Printre îngeri zgribuliți, Zugrăviți pe bolți ascunse, S-au zbătut puținii sfinți, Resemnați cu inimi stinse. Printre toți și printre toate, Când iubit și când uitat, Am trecut ca om prin viață, Când normal și când ciudat. *