Câine ”receptiv”

-”bârfa rea”-

Chinuit de îndoiala Că, mai totul, e pe dos, M-a-ntrebat, Jimmy, aseară, De nu vreau să ”rod” un os. Cugeta potaia, sigur, Că-i voi da din carnea mea, Ca reciprocitate, fiindcă Se baza pe ”bârfa rea”. Se zvonea, cu ”certitudini”, Că Vecina-a ”ros” un os, Și-a tot dat, apoi, la carne, La mai mulți, mai mult prin dos. Soțul ei, de gura lumii, A-ntrebat-o de ”mis ei”, Dar, convins numai în parte, Se-ndoia de gura ei. Nu luați sensurile fizic; Vorba nu stă unde-o pui. Și, nu-i bine, ca povață, La cuvânt, ”botul să-l pui”. Deci, să revenim la fapte: Omul a făcut ce-a vrut. Unii zic că, cam, ”pe prostul”; Fiind ”nativ”, nu l-a durut. *