MNuuu!

-Vițel nou-

Într-un sat,cu vite suple Rătăcite pe imaș, Cugeta, la barieră, Vițel nou, prea-demn urmaș: -Tata a păscut pe-aicea… Și bunicii mei la fel. A fost Bou, cum zice lumea? Boii sunt, cu tonți, la fel? Povestea c-a fost și iarbă… Pe asfalt, nu văd nimic. Cred că n-a-nțeles vre-o poantă Spusă-n glumă de-un amic. Amintea de balta-n care Vântu-n stuf se jeluia, Și în care, el pe mama, Cu mult drag o îmbăia. Văd, azi, doar beton pe margini. Fiare zumzăie pe lac. Unde-i saltul de broscuță? Doar, pe mal, unii fac ”pac!” Chiar că-mi vine greu a crede Că-i și drptul meu aici, Și c-a fost prădat, cu acte, De primari, ”deștepți” de ”mici”. Stau ca prostul la-ndoială, Dreptul să mi-l cer, sau nu. Oare, or să înțeleagă, Cei ce-o mulg pe mama?… MNuuu!…