George RogozPoezie și proză

Jalea ultimului vânt

În zori

Pe steaua-nlăcrimată, Ce pâlpâie-n abis, Îți regăsesc privirea, Pe tainic drum de vis.

În liniștea tăcerii De după asfințit, Îți simt molatec sânul, La pieptul meu strivit.

În umbra înserării, Cu soarele pierdut, Te-aud șoptind cuvinte, Ce-odată m-au durut.

În norii fără ploaie, De vânt, goniți în mări, Iar simt pe buze gustul, De lacrimă, în zori…