Caniculă

Rupte din Ceruri, Flăcări,tot, ard Oamenii scurmă Pământul în vad. Râu-și arată Pietrele seci. Fierbe pământul. Doar criptele-s reci. Plânge un codru, Cu lacrimi de jar. Cârâie, mândră, O cioară pe par. Vara-și arată, Dur, colții de fier. Florile-și pleacă Trupul și pier. Umbrele-s aspre În luna lui Sol. Alunecă vântul Pe câmpul prea gol. Zarea se stinge În aburi de plumb. Lumina e dreaptă, Pământul e strâmb. Oameni-și udă Setea la crâșmă. Roade ciulinii, O jalnică turmă. Oaia e proastă; Plastic nu roade. Capra-i isteață; Suge ce ”cade”. Liniștea tace- Ngrozită și ea. Cască un câine; Să urle ar vrea…