Dracul și ”fata mare”

-anecdota-n alt sens-

De prin Iad, în vuiet, Vestea se scurgea: ”Dracul se însoară; Fată mare vrea!” N-a găsit niciuna, Pe la el, prin ”sat”, L-a rugat pe Domnul, Ce i-a dat un sfat: -Pune, la răscruce, O oglindă mare! Cele ce se uită, Nu mai sunt fecioare. Au trecut cam toate, Cochetând în ea. Ultima, cam slută, Nici că o vedea. Bucuros, în fine, De nevastă, el, A luat-o, fecioară… Și-acum e la fel.

Morala: Fetelor, în viață, Să spuneți și ”da”! Pe cea ce ”se-abține”, Nici Dracul n-o vrea.