1 Iunie

Privesc trist prin găuri Făcute în placa de fier. Lumina e stoarsă. Speranțele pier.

Cu noaptea în zile O lună-am trăit. N-aveam răsărituri, Nici seri cu-asfințit.

‘’Lumina”, mai oarbă Ca legile strâmbe, Venea doar din becuri, Și vorbe tălâmbe.

Deși judecata Cuvântul n-a spus, Eram “carne vie”, Luată ”pe sus” .

Cu voia strivită De “n-ai de ales”, Strângeam, nu iubire, Ci dinții, mai des.

Respectul, în sine, Era doar un moft Roboți-n “răcoare”, Jucau după “soft”.

Programul, prea simplu, Să fie schimbat, Era o rutină De ne în că l cat.

g.r. mai 2014

Arest preventiv Călărași. Camera 10 (figuram la 12) era la subsol și avea geamul obturat cu placă de fier. O lună nu am văzut lumina răsăritului sau apusului. Când ploua, apa curgea prin pereți și ajungea la 10-15 cm pe jos și pe hol. O scoteam cu fărașul și găleata. Tot în găleată ne făceam nevoile noaptea. Nu eram condamnați. Prezumția de nevinovăție???… Oare cine răspunde?…