Îngeri întristați

-e timpul-

Prea mulți oameni pe pământ… Prea mulți îngeri întristați… Pentru răi și ucigași, Se simt oare vinovați?

I-au păzit de mici copii Și i-au îndrumat la greu; Oare cum de-au ”eșuat”, De-au ”căzut”, prea mulți, mereu?

Azi, în Cer, înspăimântați, De teroarea faptelor, Vor să plângă, dar nu pot, Sub povara vinelor.

Oare chiar, acolo, Sus, Tind să-și uite ”scopul”, Când se nasc, doar puri, mici prunci?… Îngeri păzitori, E timpul!…