George RogozPoezie și proză

Și totuși… viață

Luna și luna

Încetează, ca Grivei, să ”latri” la Lună! Cere-ți dreptul tău, mai ferm, Nu-o dată pe lună!

Luna trece și Grivei urlă-n van la Lună. Tu, ”în fapt”, ca om blajin, pari căzut din Lună.

El măcar a spus pe șleau ce-a avut cu Luna. Tu-ai „lătrat” cu vorbe seci, și-ai pierdut iar luna.

Luna trece, de lătrat, ține cont Pisica. După-o lună de cerut: -Ține! Na ”Nimica”!… *