Porția lui de libertate

-adevărul sincer-

Discutam cu Jimmy Despre Libertate… -Ai noroc potaie; N-au toți de ea parte.

Se uita la mine, Incredul, ca tontul, Cugetând, pesemne, Dacă ”pune botul”.

-Vezi, cinstit, ca omul Ce-mparte dreptatea, Îți dau și eu ție, Cam cât meriți, partea.

O mirare mută, Mai tâmp îl făcea, Semn că o idee, În cap îi ”torcea”.

-Deci, s-o luăm cu munca: Sera o chiulești; Noapte umbli ”creanga”; Ziua te-odihnești.

Își plecase capul, Semn de-accept tacit, Sau că, de pomană, Gura mi-am ”răcit”.

-Motivând chemarea, Străbunului lup. Urli-ades la Lună, Și somn nu mai ”pup”,

A ciulit urechea, Sincer ofticat, Și-o privire mândră, Scurt mi-a ”aruncat”.

-Nu te da, ca unul, Cu leuca lovit, Căci nu ești din neamul, De voi prea-slăvit.

Mi-a rânjit în față, A profund dispreț, Semn că, pe-a mea vorbă, Nu prea pune preț.

-Bineee!.. ai și-o genă De hoț patentat, Și, la hămeseală, Nu ești cumpătat.

Supărat, probabil, De-adevărul pur, S-a decis jăvreișen, Să-mi răspundă dur:

-Cu ce-mi dai tu mie, Un dinte-mi hrănesc; Și-asta, crezi c-ajunge, Fidel să-ți slujesc?

-Vezi, ai libertatea De-a mă critica, Și, părere-ți proastă, De-a justifica.

-Eu nu fur de poftă, Sau ”pofte”, ca voi, Nici n-adun grămadă, Fără de ”nevoi”.

-Ți-am permis, de mine, Să te iei, de poți; ”Limitează”-ți vorba La umanii hoți!

-Și-atunci, Libertatea?… ”Îngrădită” pare. Mi-o dai, ca ”păpica”, Cu porția oare?…

M-a jignit pe bune… Cum spuneam, se pare, C-adevărul sincer, Și pe om îl doare.