Balada turmei

Pe un drum de care, Grăbită de soare, Turma de mioare A-ntâlnit o floare. Nimenea nu știe, Cum a fost să fie, Ca o floare vie Turma-n loc s-o ție. Turma o privește, Foamea o lovește, Baciul o grăbește… Dar ea n-o strivește. Setea o sugrumă, Arșița-o scurmă, Câini-o-mping din urmă… E o biată turmă. Turma se pornește, Floarea ocolește, Pentru că trăiește… Și că o iubește. A trecut o turmă Și-a rămas în urmă O floare sublimă… Călcată de cizmă.