Boi Noi

La căruța vieții, Înhămați, doi Boi, Străluceau în soare Și-arătau ca Noi. Îngâmfați și falnici Se simțeau ca Noi, Chiar dacă prin soartă, Erau simplii Boi. M-am gândit cu jenă La alți Oameni noi, Ce-au uitat sătucul, (și țara) Unde trag doi (și)Boi. I-am privit, și sigur, Erau Boi de soi. -Nu-nțelegeți care? Păi cei Noi, cei Boi. -Ce? Că străluceau? Doar erau Boi goi. Și zburdau în slavă Ca Noi… printre Voi.