Aberații

Pentru-oră, rezervată la cei ce vor să vadă Vecia răstignită-n Cerul ros de patimi, mi-am mai dres, și pus la punct prostia, ca să pot să fiu egalul lor, în ronțăitul datinilor.

Cu nesăbuința bine-orânduită, în vre-o trei ulcioare, lâng-o pântecoasă oală de disprețuri, i-am poftit la masa celor trei picioare, bună pentru poftele-n negoțuri.

Cu răbdarea strânsă de prin buzunare, ca să pot, o vorbă, s-o aștept la rând, m-am gătit în zdreanța cea de bună-stare, și-am gemut în mine, sincer, tandru, blând.

A venit duiumul celor rău struniți, ca să șteargă praful de urma veche, dar, pe vorba bună, și mai rău porniți, au călcat în străchini, ciufuții, aiuriți.