Yamur

-fiica li G.C.-

-O, Yamur! șoptește mama, Vine tata, o să vezi! Chipul mic se-aprinde-n zâmbet; Poți și-n îngeri ca să crezi. I-a mai spus și altădată; A mințit-o doar puțin. Se alintă, și-o răsfață, Cu-n oftat, și-un lung suspin. -Mi-a trimis ”o sărutare”; Mă iubește și mă vrea. Ochii se întorc spre ușă; Lacrimi, suferința ”bea”. -Știi ce facem? Ți-o dau ție! Cred că tati asta vrea. E chiar roșie, ca buza; Crezi că s-a mușcat de ea? -Când iubești, timpul te doare… Domnu-a dat, ce nu am vrut. S-au umbrit ochii copilei; Poate doar i s-a părut. -Vreau să mergem iar la tati! Vreau, în brațe, să mă ia! Mama vede, că-n copilă, Dumnezeu cu milă da…