Alex

-calea vieții-

Scump copil, pe calea vieții, Drumu-i scurt și îndoielnic. Până crești, în pâcla sorții, Vezi strămoși-n lung pomelnic. Singur vei păși în lumea Mult prea goală-n sens uman. Mulți își țipă-n fapte foamea, Sugând sânge de sărman. Trupul va cerși mâncare; Viața are prețul ei. Va-ncerca, cu-ncrâncenare, Să te facă-amar să bei. Să ai mintea ”răbdătoare”! N-o vinde, pe bani, nicicând! Când, prin legi, e la strâmtoare, Să fii liber, ferm, în gând! Nu lăsa nerușinarea Să-ți păteze vorbele! Să accepți, oricând schimbarea, Fără-a șterge urmele! Pe trecut, să pui piciorul, Pentru saltul spre mai sus Și, avânt să îți dea dorul După tatăl tău cel ”dus”!…