Jocul de-a Viața

Viața nu-și permite Jocul măsluit. Îl dansează singur Omul ”istovit”. Unii cred că-i poker; Riscă, la noroc. Ea-i pasează-ndată, Cu al ei soroc. Înțelepții-nvață Și află, ce știu. Nimeni nu crează Un ”Nimica” viu. Cei normali acceptă Că sunt doar așa. Simt, dar nu se-ntreabă, De mai e ”Ceva”. Credincioși-nalță Speranța la Cer. Nu s-a-ntors niciunul; Știm că numai pier. Pe Pământ, tot joacă, Alți și alți umani. Miza e aceeași: ”Totul”, pentru bani. Viața își permite Jocul doar ca Trai, Până-ți bate-n ușă, Cu un negru strai. Omu-i zice altfel, Obsedat de vii, Dar ea-i tot aceeași: Viață, fără-a fi…