Un ultim cuvânt

Trăiește iobito azi clipa, Ca unul ce-o pierde mereu, Și lasă uitarea să cadă, Cortină, pe timpul cel greu! Apleacă-te-n fața icoanei, Și spune o rugă în gând! Eu, singur, mă pierd în cuvinte. Tu poți, că ai sufletul blând. Aprinde cu mila iertării Simboluri de morți și de vii! Pe ei, să îi țină Vecia, Pe noi, să ne uite când vii. Lumina n-o stinge-n privire! Păstrează o urmă de jar, Iar cerul primește-l în noapte! O stea sunt și eu, la un car. În Cosmosul tainic, ca viața, Mă-nvârt într-un ultim destin. Sfințește cu buzele tale Un ultim cuvânt… scurt… Amin!