24 ianuarie

Când imperii oarbe, În ”dinți” le țineau, Două țărișoare, Viitor visau. Oameni buni, de vază, Și sărmani de rând, Au făcut, în iarnă, ”Faptă”, din vechi gând. Țara Românească, Cu-n trecut ”aprins”, Peste Milcov, mâna, La frați a întins. Din Moldova soră, Cuza a sosit, Și-un cuvânt: ”Unire!”, Cu drag a rostit. Limba românească Le-a fost leagăn sfânt. Vremuri de restriște, Le-au trecut în cânt. Doine și balade, Eroii-au slăvit, Și, în conștiințe, Poporu-au unit. Sfinxul, cu-a lui Babe, De Ceahlău vorbea; Români nouă,

Spre Ardeal privea.