Iubită ”pierdută”

Ce-i cu tine draga mea? Te-am iubit odată. Te bârfește lumea, rea… Că umbli cam ”beată”. Nu în sensul de alcool, Ci de ”fiteșcine”, Cum se zice că e ”cool”… Cam cu orișicine. Mulți chiar spun că te-au ”gustat”, Ca pe-o ”poamă” bună, Și că i-ai cam ”încurcat”… Ca număr, în glumă. Chipul tău îl știu cam toți, Trupul, de-o-potrivă. Te feream atunci de ”hoți”… Te ”țineam” drept divă. Astăzi orele le ”vinzi”, Cu plăceri umplute Și, calică, te ”întinzi”… La vârste ”trecute”. Unde ești? De ce nu vii, Pentru-o oră-două? Ți-oi plăti corect, să știi… Și te ”iau” de nouă! Voi uita, pentru o zi, Cine-i lângă mine. Tu, iubită, iar vei fi… Cât ”vraja” va ține. Vei pleca din nou, o știu, Lumea nu te lasă. Rămas bun ne-om lua, ”pe viu”… Fă-te doar că-ți pasă!…