Jignitul și ”autorul moral” i.a

Cu respectul cuvenit, Celui ce-l hrănește, Jimmy mă privea chiorâș, Mârâind, firește. Nu m-am abținut să-i spun, Cu decență-n vorbă, C-are ”calități” de om, Și că-i ”ras” la ciorbă. -Deci, așa e și la voi, Când ”te dai” la șefă, Te aștepți s-o ”iei în bot”, Când e zi de leafă. Tu, mai rău, vrei, sluj să fac Pentr-un colț de pâine. Să mă dau și rostogol? Asta vrei la câine? Sunt fidel din tată-n fiu, Chiar de nu-mi știu neamul. Mă jignești, nu sunt ca voi, Slugi la ”Bun-îi-Banul”. Luna, eu o latru lung, Doar când vreau și-mi place. Chiar de-i îngâmfată ea, Nu-i ca tine, tace. La servici, muncești ”erou”, Dar cu gura-nchisă, ”Mormăind”, înflăcărat, Linia prescrisă. Văd că nu scoți un cuvânt; Clar, nu-mi dai azi pâine. Bun ”sluj-baș”, docil la ”stat”, Tu, chiar crezi, c-ai ”mâine”? O să rabd, n-am încotro, Căci rămân cu tine, Dar ești ”autor moral”… Știu cotețe pline. Ce să fac? Să stau în ”lanț”, Ca ”om-orișicare”, Și să latru în consens, Doar pentru mâncare, Sau să-mi urlu dreptul meu, Chiar cu gol în burtă?… -Libertate?… ai… când vrei; Dar și foame multă.