Mișunând

-empatie: tratat cum sunt tratat-

Mișunând, cu burta ”stoarsă”, Clar, cu doruri ”mâncărești”, Jimmy căuta o ”sursă”, Mai concretă, nu ”povești”. -Ce-ai cu floarea? Laso-n plata Domnului ce îl slăvești! Și, cu biata buruiană, Ce-a făcut, de-o tot rărești? Bine ți-ar mai sta, prin casă, Pe la frigider umblând; Dacă n-ai nimic la masă? Mă ”trecea”, așa, un gând. În grădină pierzi doar timpul; Magazinu-i sus în deal. Mulți săteni spre el se-ndreaptă; Lasă-te, zău, ”dus de val”!

La aluzia-i discreta, Preferai să nu răspund. Cute i-au crescut pe frunte, Cugetând ceva profund.

-Văd că tu nu ții la mine; Taci și nu spui un cuvânt. Eu nu urlu de plăcere; Bate-n burtă-amarnic vânt. Nu-i corect; tu vrei de toate, Haine, bunuri, chiar și bani, Pe când eu, numai haleală… Și trăiesc doar șaișpe ani. Treaba mea e ca să latru, Zilnic, fără sărbători. Ne-ați răpit și libertatea; Eram lupi… și vânători. Ne-ați forțat și sluj să facem… Bine, bine-am acceptat, Dar să știi că, pentru ”zahăr”, Mult prea multe-am suportat.

Ce să fac? I-am dat dreptate Și, în cot, m-am scărpinat. Ba, ca să-i arăt și ”milă”, Chiar ușor am suspinat.