Totul e

-ce e rău?… și ce e bun?

Mă gândeam la animale… Ele nu ucid ”de drag”. Pentru ele, ”viața”-i hrană; Moartea e un simplu prag. ”Foamea” lor e depășită De-un ”uman”, cum unii spun. Mă întreb, în seci cuvinte: Ce e rău?… și ce e bun? Tot ce face-i să distrugă, Construind ceva măreț: Viitorul, într-o dungă, Cu-obrăjori, cred, de mistreț. Săturat să vadă-atâta Frumusețe-n jurul lui, Și-a luat, la spinare, bâta, Bătând mila Lui, în cui. Cu perversă-ndemânare, Căci, de, e mai ”educat”, Ca un crocodil se plânge, S-aibă sufletu-mpăcat. Ce contează o Natură, ”Zdrențuită” cu folos, De duce ceva la gură… Sau la bot, crud, nemilos…