Unde de simțire

-melodie-

Sunetul, în sfere, Val cu val se scurge. Muzica-i domoală: Râde, tace, plânge.

Sunt cuvinte ne-nțelese, De fior și șoapte, Ce se frâng, suspină, Ca și ziua-n noapte. Se scufundă-n seară, În lung cenușiu, Si ”piere” culoarea, În tot ce e viu. Case vechi și roase De apă și vânt, Vinete-s de ciudă, Lovite de cânt. Armonii superbe În văzduh se ”sting”, Ascunse de Ceruri, Printre nori ce plâng. Picături de sunet, Vise însoțesc, Viu simțite-n cuget, Când se ”prăbușesc”. Amintiri uitate, Se-nfiripă-n dor; Sufletul se zbate… Șoim rănit în zbor…