Eu, Inocentul

-Cu o nonșalanță care, Mi-ar sta, mie, numai bine, Boby te bârfea pe stradă, Cam cu…cum să zic… în fine. Că ești una și ești alta, Că n-ai, ce tu știi că n-ai, Că te aia, vorba aia, Că n-ai cum, mai mult să dai. Cu insinuoasă vrere, Ignorând că așa ești, Căuta false motive, Ca să spună… Ce? Povești. În concluzie, mișelul, Te-a făcut curat măgar Și, murdar de pleonasme, Și-a șters gura, cam fugar. Eu ți-am luat,dur, apărarea Și l-am pus la locul lui. Ce-a făcut din tine-atuncea, Zău, mi-e jenă chiar să spui. Ca să-l fac să tacă-odată, Chiar i-am spus povestea ta. A rămas fără cuvinte. Parcă-parcă regreta. -Când te-aud, m-apucă sila Că am fost așa pornit. Știi, n-am vrut ca să îl laud… Mi-a recunoscut mâhnit.