Fiorul Timpului

Timpu-ncearcă, în zadar, Să-și înfrângă soarta. Plânge în prezent-finit… Clipa moare-n alta. Orele se scurg, cu el, Obsedat de viață, Dar prezenu-a și trecut… Palid e la față. Ziua trece-n chinul „mâine”. Nu ai ce să-i ceri. E un viitor, dar totuși… A trăit și prea mulți „ieri”. Resemnat, pe Catafalcul Din Clepsidre construit, Se întinde-n voia firii… Din Trecut… spre Infinit.