Pată pe imașul țării

-ironii amare-

Într-o țară-ntr-un oraș, Poți să-i spui, pe drept, imaș, Animalele cu stare Au ”croit” o adunare. Tauri înfocați la vorbe, Roșii, sau albaștri-n ”ciorbe”, Braț la braț, pentru smântână, Ș-au dat, demni, copita-mână. Flendurind idei de bine, Pentru ei și pentru sine, Au prostit boii cei noi, Blânzi urmași cu ochii goi. Vacile,” îmbelșugate” Și în pofte și în lapte, Le-au poftit în ceata lor, Căci prea miroseau a dor. Oile, cam scurte-n minte, Dar cu un berbec în frunte, S-au lăsat convinse-n turmă, Să dea lâna pentru urnă. Porcii, cu șoriciul gros Și cu bunul simț cam ros, Au fost ridicați în slăvi… De Ignat, cu soațe-n tăvi. Țapii, învățați la bere, Ispășiți, când viața-o cere, Au primit căprițe-n dar, Ce, oricum, și-n case sar. Pe măgari i-au pus de pază, Căci aveau urechi de vază, Și făceau economii… Microfoane?.. Ironii. Măgărițele, și ele, Mândre bune de belele, S-au văzut, scurt promovate Secret-are, pe la spate. Mai pe vale, lângă lac, Să facă la toți pe plac, Gâsculițele ne bune Se ”dădeau” pe lângă lume. Rațele, mai păcătoase, Îmbuibate și cam grase, Se-”nvârteau”, printre picioare… Nu-i ce credeți, și ce pare. Un cocoș, zdrobit moral, Lâng-o blondă de portal, Povestea de o punguță… Cu doi bani? Nuuu… o căruță. Prin pre jur, cot-cot-ăcind, Galinee, rătăcind, Se plimbau din curte-n curte, Înghițind, orice, pe rupte. Un curcan negru și falnic, În purtare doar, cam jalnic, Se bătea în piept cu pumnul Că el dă în toți… cu tunul. Bibilica, mai sfioasă, Nicidecum devreme-acasă, Chicotea cu o surată Că-i, de toate, învățată. De pe margini, plini de zel, Câini și javre, de-orice fel, Mârâiau la orișicare, Ferm convinși de ce-s în stare. Iar cățelele, mai rele, Sincere, dar nu fidele, Se-ntindeau… în dorul leli, Pradă poftelor și pielii. Prin copaci, în gura mare, Aduse-n autocare, Zeci de păsări migratoare Odăiau Taurul-soare. Cârâiau verzi și uscate, C-aveau mințile ”plecate”, Și în sens de ”dacă nu-i”, Și de ”stă cam cum o pui”. Multe-ar fi de spus de ele, Căci sunt candide mișele, Ce spun tot ce au în gușă, Când, pe bani, ideea-i pusă. Dar… final de Adun oare. Bat copite din picioare. Rage și răcnește gloata. Pleacă to n ți. Rămâne pata…