Cer și Cer

Nimicuri, răsfățate De cei ce-și văd pierdute Iluziile-n Cer, Se pierd în delăsarea, Slăvită de prea mulți, Ce numai vor și cer. Crescute laolaltă Cu pofte trecătoare, Departe mult de Cer, Îmbie în neștire, Cu searbădă trufie, Pe cei ce numai cer. În dulce resemnare, Udată din belșug De lacrimi reci din Cer, Cu searbădă mândrie, Departe de un țel, Tăcere ele cer. Nimicul se adună Și se-mplinește gol, Sub ochiul trist de Cer, Ce oameni-i acceptă, Sperând că, poate astăzi, O Cale nouă cer. ,