”Iernatice plăceri”

Cu priviri pierdute În al iernii haos, Îmi fac semnul crucii, În al casei naos. Gheața-n colți de sticlă, Viața o strivește. De-atâta splendoare, Zic ”Doamne ferește!” Prin ghirlande, pomii, Plâng a neputință. ”Prea le-ai dat de toate”, Cuget ca ființă. Pe un sol-lumină, Diamante crapă. ”Doamne ce-avuție!…” Ce păcat că-i apă. Biciuiri de crivăț, Prevestesc durere. ”Masochistă”-i vremea… Gem, nu de plăcere.