George RogozPoezie și proză

Asta-i viață

Undă de Viață

Destinele se împletesc, ca râuri grăbite de munte. Pe văile vieții se scurg, speranțe, de vise, cărunte.

În șopot de patimi nescrise, aprinse, în noapte, de dor, se pierd printre stâncile sorții, iubiri, nerostite, ce mor. Cascade de vise pierdute, zidite de vii, de legi reci, se zbat în mirarea tăcerii. „Rămâi!” îți spun ele. Tu treci.

O Undă de Viață, se pierde pe mal, urmată de alta, în plânset de val. Zadarnică-i truda; o viață s-a stins, ca urma de vânt, pe cerul aprins.