George RogozPoezie și proză

De minte și… atât

Vai, ce viață-ar fi pe noi

Un Vlădică, în opinci, Mătura-n ogradă. Un jurat, se judeca, Dur, ca să se ”ardă”. Un ministru se oprea, Să cumpere ceapă; Secretara lui golea, Ciutura de apă. Doi directori calmi trăgeau La plugul cu coarne. Măcelarul oferea Zarzavat, nu carne. Polițaiu-napoia Mita încasată. La ghișeu, te îmbia, ”Scoarța”-nduioșată. Un bărbat îi oferea Soției, o floare; Chiar și soacra-și săruta, Uitând că îl ”doare”.

Vai, ce viață-ar fi pe noi… De n-am fi, sărmani… și _oi… *