George RogozPoezie și proză

De minte și… atât

Vai, Munca

Mă-”ncontram” cu Jimmy, Filozoful meu, Despre sensul Muncii… ”Greu” de cap, chiar greu. -Munca nu-i doar ”papa”; Viață-i, viitoare… -Știi tu că, de lene, Chiulangiul moare? -Omu-i ”om” prin muncă; Ea l-a ”înălțat”… -Slugi, din el să facă, Tot ea l-a-nvățat? -Ea-ți oferă-o șansă; Poți avea ce n-ai… -Și s-aduni într-una, Ca să n-ai să dai? -Ea ”înnobilează”; E și o onoare… -Că, de nobili, vouă, Undeva vă doare. -La progres e ”seva”; Urmași, uniate… -Și moartea grămadă-i Tot umanitate? -Asta este viața; Sunt și sacrifici… -Loc mai mult să facă Pentru alte vicii? -Țelul e s-atingem Pura Libertate… -Ca și noi, când lupii, De ea aveau parte. -Nu vrem anarhie; Legile ne leagă… -Înțeleg, ca lesa, Vouă-atât de dragă. L-am privit în silă: -Greu de cap mai ești… M-a privit cu milă: -Vai (,)cum mai trăiești… *