Clepsidră de chin

-o mamă-

Ființă iubită, Cu ”viață” slăvită, Cu ochi adumbriți De lacrimi, smeriți, Cu suflet de zbor, Și trupul de dor, Sculptură sublimă De rază-n lumină, Un vis oferit De Cerul sfințit, Cu dragoste plin, Clepsidră de chin, Cu pântecu-n rod, Pe un glob de glod, În care și viața Se vinde la piața Deschisă la toți, De-o mână de hoți, Făptură ce Timpul La smuls din Olimpul Pierdut ”ieri” de zei, De crezi și nu vrei, Ce rupe, prin ”pas” Vecia de ceas, Prin prunci ce nu vor Să tacă în cor, Ce țipă și cer, Iar dreptul la Cer, Și-un loc, pentru mamă, În Rai, fără teamă, Căci ea-i cel mai sfânt Simbol pe Pământ.