”Părerologi”

Domnilor ”părerologi”, Ce vă dați, des, cu părerea, N-o impuneți ca pe-o lege, Mai plecați și voi privirea. Jos, sub soclul vostru-nalt, Mișună-n devălmășie Gloata plină de umani, Căutând ceva-n ne știre. Ce vor ei, e greu de spus: Milă, pace, libertate, Și mâncare, și plăcere, La grămadă, sau în parte. Alții au puterea sfântă Și fac totul, pentru ea. Fericirea lor e banul, Fie fapta cât de rea. Binele, ca raritate, E închis, deci protejat Și, de-i adulat, în vorbe, Printre fapte-i încurcat. Deci, ca amator, părerea Cu-o-ntrebare mi-o susțin: Dacă-ar dispărea ”puterea”, Ce-ar fi viața, fără chin?