Un abis în loc de zare

Răscolesc cuvinte-ascunse, Căutând ceva cu sens. Scârțâie, nu cântă struna. Fumul amăgiri-i dens. Mă prefac, dar tot îmi pasă, De un timp sărit în gol. Grija pâinii nu mă lasă. Bietul peștișor din bol În lumina jinduită, De un boț de lumânare, Văd o lume-nebunită, Cu-n abis, în loc de zare. Despărțită-n timp, în vorbe Cu, și fără ascuns rost, Umbra fragedă, ca zorii, Mârâie că-o duce prost. Iluzorie, fațada Zugrăvită-n bine-viu, Mă blochează pentru-o clipă, Chiar uitând, ce sigur știu. Îmi revin din încântarea Ne-la-locul ei, oricum, Și-mi continui întrebarea, Ocolind un cap-de-drum.