George RogozPoezie și proză

Ironii-oare

Tot oameni suntem

-Grajduri etajate? -N-au măgarii somn. -Boii sunt de vină! -Fii și tu mai domn! -Vacile, cu rente? -Nu-s de ieri, sau azi. -Dacă n-au de unde? -Țin-te să nu cazi! O gâlceavă mică, De câțiva, trei ani, Pe o grămăjoară… Stivă zici?… de bani. -Vor avea de toate… -Și prețuri de lux? -Să vezi îmbrânceală… -Cam ca la reflux? -Nu-nțelegi ideea… -Cui îi folosește? -Ce minte îngustă… -Io-te cin- grăiește. -Și la plată boul? -Piele-o poate da. -Dar dac-o păstrează? -Va munci pe ea. -Sună-a jupuială… -Într-un sens, așa-i. -Și văcuța, doamnă? -Suge, că nu-i bai. -Deci, pe boi atuncea! -Vezi ce bine-o dai. -Că doar oameni suntem… -Ce să faci, când n-ai…