Doamna Viață

Dus pe gânduri, Cam cu pluta, Țip la Viață; Tace muta. Plin de Jalea, Iar ciufută, Trag de toanta Cam stătută. Fac pe prostul, Și mă ”ține”, Ca să pară, C-o duc bine. Să se-oftice Și să vadă, C-o ignor, Și-o las să șadă. Mă privește, Îndoielnic, Și mă trece-n Lung pomelnic. Ca pe-o glumă, Mă percepe, Și se miră; Nu pricepe. Se cam strâmbă; Nu mă place. Mârâie, Dar nu-i dau pace. Mi-am dat seama-n Prag de iarnă, Că tratez, urât, O Doamnă…