Lacrima ce plânge

Pe-o urmă de grai, Pe tainicul plai, O pată de viață, Prelungă la față, Din ochi lăcrimând, La fel ca si-n gând, Își privește traiul, Ca-necatul paiul, Și trage de El, Cu frica de Miel, Prin rugi diafane, Din guri prea profane, Încercând să scoată, Rugina din pată, Și-oblojind cu sânge, Lacrima ce plânge, Preschimbată-n râu, Peste-un snop de grâu, Cu stropi rar udat, De un cer uitat, Printre vii de vin, Altoite-n chin, Ce așteaptă-n van, Viața fără ban, Pe sub pomi de vis, Arși pe-un munte lis, Falnic în trecut, Dar acum tăcut, Cu steiuri de praf Pe hârtia vraf, Căutând un loc, Fără fier și foc, Poate și cu flori, Bogate-n culori, Și-un Cer ce nu plânge, Cu lacrimi de sânge.