Pestrițe moravuri

Pestrițe moravuri. Vremuri, tot la fel. Negrul bate albul. Crucea-o poartă El. Deșuchiate patimi, Prinse în război, Într-un timp în care, Pacea e în toi. Învinși-și iau zile Pentru drum… doar dus. Calea nu se vede: E puțin mai ”sus”. În mulțimi, nădejdea, E cu susu-n jos. Lauda se vinde Pe mult zahăr tos. Preșurile-s rupte, De dus… și atât. Plăcerea promisă, A rămas în gât. Hazardul e-n floare; Nu mori când dorești. Rău îți pare numai, Când, mai mult, trăiești.