Sentimentul de ”loial”

Prefăcut, ca trepădușul Ce stăpânu-și prea-mărește, Jimmy bâțâia din coadă, Mârâind: ”Doamne ferește!” Îi spusesem că vecina Suferă de-o veche boală Și, la un picior beteagă, Nici din pat nu se mai scoală. L-am privit cu luare-aminte Și i-am spus, apoi, ”citeț”: -Vei păzi, de hoți găina! Nu cu capul în coteț. -Vai! Cum poți așa, de mine, Ca să crezi ceva de rău? Știi cât de corect, în vorbă, M-am făcut, de-o lună, zău. -Tocmai asta mă frământă. Ce-ai mâncat atâta timp? -Poți să crezi, sau nu, adică, Zilier am fost, pe câmp. -Bine-ar fi, doar că deodată, De cuvinte-s săturat. -Dar eu, chiar de sentimentul De ”loial”, sunt saturat. L-am crezut? Sau nu? Totuna. Timp nu am ca să-l păzesc. Și în viață, miei-umanii Lupi, la stână, se trezesc.