Un normal-firesc

Pe-nsorite plaiuri, Cu mioare-n pârg, Bocete de haită, Plâng vieți ce se scurg. Pe câmpii în floare, Departe de lupi, Se aude-un candid Mormăit, la stupi. Pe poteci stradale, Îngropate-n pași, Jalea e a prăzii; Râsu-i pentru grași. Cronțăiesc la zile Salahori urbani. Edili-s în lacrimi; ”Crocodesc” pe bani. În țara străbună Jaful e ”pe val”. Urlă-a biruință, Șacal la șacal. Peste tot și toate, Rechinii roiesc. Sub privirea legii, E-un normal-firesc.