Unul prezent

-Dă-mi și mie Doamne Vreo două averi! -Ai copii și-o soață… -N-am cerut poveri.

-Nu semeni cu Mine… -Nici nu ai voit. -Dar v-am dat de toate… -Nu m-ai nimerit.

-Nu mai am prea multe… -Nici măcar ”ceva”? -Poate bunătate… -Bag-o undeva!

-Am puțină milă… -Ce-s nebun la cap? -Poate ispășire… -Ce, mă iei de țap?

-Un rest de iubire… -Ce-s căzut în cap? -Ai mai spus-o-odată… -Vreau numai să ”pap”.

-De mâncare-atuncea… -Ești cu pluta dus? -Păi, ziceai de foame… -De putere, ”sus”.

-A, de ”strai” și ”stare”… -Vezi, ai priceput. El i-a dat de toate… Mintea n-a-ncăput.